Înscriere acte emise de autorităţi străine

Certificatul de căsătorie

Ambasadele şi consulatele României pot efectua înscrierea certificatelor de stare civilă (naştere, căsătorie sau deces) emise de autorităţile statului în care a avut loc faptul de stare civilă.

Înscrierea căsătoriei şi eliberarea certificatului de căsătorie de către Ambasadă

Cetăţeanul român care s-a căsătorit în Japonia are posibilitatea transcrierii căsătoriei, astfel:

1. În Romania:

 - personal, cu ocazia deplasării în ţară, la Oficiul Stării Civile din cadrul primăriei localităţii unde are domiciliul permanent sau Primăria Mun. Bucureşti Sector 1 în situaţia în care este cetăţean român cu domiciliul în străinătate;

- prin împuternicit cu procură specială, autentificată de către Secţia Consulară.

2. În Japonia, la Secţia Consulară a Ambasadei României de la Tokyo

În conformitate cu prevederile legale menționate în informațiile generale legate de transcrierea/înscrierea certificatelor de stare civilă înregistrate în străinătate, căsătoria încheiată în Japonia de către un cetățean român trebuie transcrisă/înscrisă în Registrul de stare civilă român în termen de 6 luni de la primirea certificatului de căsătorie japonez.

Astfel, înregistrarea unei căsătorii ce a avut loc în Japonia în Registrul civil din România este o obligație a cetățenilor români și NU o opțiune.

Pentru obţinerea unui certificat românesc de căsătorie, soțul cetăţean român va trebui să solicite personal înscrierea certificatului de căsătorie japonez la sediul ambasadei. Pentru căsătoriile încheiate în Japonia ulterior datei de 01.10.2011, în cazul în care niciunul dintre soți nu este cetățean japonez, este obligatorie prezența la sediul ambasadei a ambilor soți pentru înscrierea certificatului de căsătorie.

Această procedură nu se realizează prin poștă!

 

ACTE NECESARE: 

  1. Declaraţia de căsătorie în limba japoneză certificată de primărie (KONIN TODOKE NO COPY) şi apostilată de Ministerul Afacerilor Externe al Japoniei, conform Convenţiei de la Haga din 05.10.1961 (original și copie), precum şi traducerea în limba română efectuată de un traducător autorizat. În Japonia nu există certificate de căsătorie ”în original”, ci doar înscrisuri autentice, ce se eliberează la cerere de către primăria unde s-a făcut înscrierea sau de Ministerul de Justiție nipon (în cazul în care a trecut o perioadă mai mare de timp de la înregistrarea căsătoriei) . 

ATENȚIE! Este obligatoriu ca numele și prenumele celor doi soți să fie identice cu cele din actele lor de identitate (pașaport/CI)! De asemenea, este obligatoriu ca numele părinților să fie identice cu cele din certificatul de naștere (în cazul cetățenilor români și străini) și cu cele din registrul de familie (în cazul cetățenilor japonezi). NU se acceptă certificatele care nu îndeplinesc condițiile cerute ! 

Documentul prezentat va fi reţinut în această formă şi trimis în ţară, alături de celelalte documente ale înscrierii.

  1.  Extras în limba japoneză din Registrul de familie (KOSEKI TOHON) cu privire la datele personale ale soţului/soţiei cetăţean japonez (echivalentul certificatului românesc de naştere), având aplicată apostila Ministerului Afacerilor Externe al Japoniei, conform Convenţiei de la Haga din 05.10.1961, (original și copie)  şi  traducerea în limba română efectuată de un traducător autorizat;

Dacă soţul cetăţean străin are altă cetăţenie decât cea japoneză, este necesar să prezinte certificatul de naştere însoţit de traducerea în limba română efectuată de un traducător autorizat.

Legalizarea traducerilor se face la misiune (sunt acceptate traducerile legalizate de notari din România);

NOTĂ: indiferent unde sunt efectuate traducerile, ele sunt verificate de consul, iar dacă traducerea prezentată nu este corectă și completă, va fi respinsă! 

Documentul prezentat va fi reţinut în această formă şi trimis în ţară, alături de celelalte documente ale înscrierii.

  1. Certificatul de naştere al cetăţeanului român (original şi 2 copii xerox);
  2. Paşapoartele valabile ale celor 2 soţi (original şi 2 copii xerox). Numele complet din pașaport al soțului, cetățean străin, trebuie să fie IDENTIC cu cel din declarația de căsătorie (!) 

În cazul soțului, cetățean japonez, care NU deține un pașaport valabil, trebuie prezentat permisul de conducere, tradus în limba română de un traducător autorizat.

  1. Cartea de identitate valabilă a cetăţeanului român (original şi 2 copii). Cetățenii români care au redobândit de curând cetățenia română vor prezenta certificatul de cetățenie.
  2. Certificatele românești (căsătorie/deces) / Sentințe de divorț eliberate de instanța română competentă, rămase definitive și irevocabile, a/ale soțului/soților cetățeni români (original şi 2 copii) - dacă este cazul;

ATENŢIE! 

În cazul în care soţul/soţia (cetăţean român) a mai încheiat una sau mai multe căsătorii în străinătate şi hotărârea de divorţ definitivă şi irevocabilă a fost pronunţată în străinătate, înscrierea căsătoriei se poate efectua la ambasadă numai după ce cetăţeanul român va solicita, la Oficiul Stării Civile din cadrul primăriei localităţii unde are domiciliul permanent în România, înscrierea menţiunilor de căsătorie şi de divorţ pe marginea actului de naştere din ţară (informații cu privire la înscrierea divorțului în România pot fi accesate aici).

  1. Cerere pentru înscrierea căsătoriei (se obține pe loc la ambasadă);
  2. Declaraţie pe propria răspundere că nu s-a mai solicitat transcrierea certificatului în registrele de stare civilă române din ţară şi că nu mai există un alt act reconstituit (se completează pe loc, la ambasadă);
  3. Declaraţie autentificată la ambasadă privind păstrarea numelui de familie sau după caz, obţinerea numelui soţului în urma căsătoriei;

NOTĂ: În situaţia în care soţia/ soţul (cetăţean român) doreşte să obţină numele de familie al soţului/ soţiei (cetăţean japonez/străin) este necesară prezentarea unei declaraţii (DOISHO) întocmite în limba japoneză de către cetăţeanul nipon/străin şi autentificată la notariat (KOSHONIN YAKUBA), având aplicată apostila Ministerului Afacerilor Externe al Japoniei, conform Convenţiei de la Haga din 05.10.1961. Declaraţia respectivă, autentificată de notarul japonez (KOSHONIN) şi apostilată, va fi prezentată în original și copie, împreună cu traducerea în limba română efectuată de un traducător autorizat. 

  1. Pentru căsătoriile încheiate în Japonia ulterior 01.10.2011, dacă niciunul dintre soți nu este cetățean japonez, este necesară prezența ambelilor soți la momentul depunerii cererii. După intrarea în vigoare a noului Cod Civil (la 1 octombrie 2011) soţii trebuie să efectueze o declaraţie pe proprie răspundere – chiar dacă unul dintre soţi este cetăţean străin – din care să rezulte în mod expres şi neechivoc legea aplicabilă regimului matrimonial. În situaţia în care unul dintre soţi nu se poate prezenta la Secţia Consulară, se acceptă ca declaraţia să fie autentificată de un notar public japonez, apostilată și tradusă în limba română. În cazul în care soţii aleg să se aplice legea română regimului matrimonial, în declaraţie se va specifica regimul matrimonial ales în conformitate cu legea română (conform noului Cod Civil, acesta poate fi: comunitatea legală, separaţia de bunuri sau comunitatea convenţională). Dacă soţii optează pentru comunitatea convenţională sau separaţia de bunuri, trebuie prezentată convenţia matrimonială întocmită anterior încheierii căsătoriei la un notar public român. În cazul în care unul dintre soţi este cetăţean japonez, la depunerea cererii de înscriere a căsătoriei este suficientă prezenţa cetăţeanului român.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE:

Potrivit legii române, documentul străin trebuie să conțină următoarele informații pentru a fi completate toate rubricile actului român încheiat cu această ocazie:

  1. Numele și prenumele fiecărui soț, înainte și după căsătorie
  2. Data și locul nașterii fiecărui soț
  3. Numele și prenumele părinților fiecărui soț
  4. Data și locul încheierii (celebrării) căsătoriei

Dacă nu sunt menționate unele din datele de mai sus, ele NU SE TREC ÎN ACTUL ROMÂNESC DE CĂSĂTORIE, IAR RUBRICA RESPECTIVĂ SE BAREAZĂ CU O LINIE. Am subliniat în MOD EXPRES acest lucru, deoarece, după încheierea ACTULUI, rectificarea lui (în sensul corectării unor date sau adăugarea unor date) se face DOAR prin sentință judecătorească definitivă, pronunțată de Tribunalul român competent (de pe raza domiciliului din România al soțului/soților, cetățean/cetățeni români). De aceea, pentru ca cetățenii români să nu ajungă în situația (neplăcută și consumatoare de timp și bani!) de a fi ulterior obligați să rectifice actele încheiate prin înscrieri, se solicită documentele japoneze de atestare a încheierii căsătoriei care au cât mai multe din datele indicate mai sus.

Ca îndrumare către forma corectă a declarațiilor de căsătorie japoneze, recomandăm ca, la momentul completării actului la primăria niponă, să se treacă numele și prenumele soților, cetățeni români, și ale părinților acestora în atât în ROMAJI (litere latine), exact cum sunt trecute în actele de identitate (carte de identitate/pașaport), respectiv în certificatul de naștere (pentru numele părinților), iar deasupra acestora să se treacă scrierea în alfabet KATAKANA.

Dacă un singur document nu asigură totalitatea informaţiilor necesare, poate fi prezentat şi un alt document, complementar, care să conţină datele lipsă din primul. Sugerăm în acest sens TSUIKAN TODOKE (Act adițional), care, în general, întruneşte aceste condiţii. Prezentarea documentului suplimentar se supune aceleiaşi reguli ca a documentului "de bază", respectiv apostilare și traducere.

NOTĂ

ORICE SERVICIU CONSULAR NECESITĂ STABILIREA UNEI PROGRAMĂRI PREALABILE, pe care o puteți obține trimițând un e-mail la adresa tokyo.consul@mae.ro.

Obţinerea documentului solicitat este supusă unei taxe consulare în conformitate cu Legea 198/2008, taxă care va fi achitată la momentul depunerii cererii la Ambasadă în yeni, la cursul mediu de referinţă yen-euro aferent lunii anterioare.

MAE salută aniversarea Zilei Internaţionale a Francofoniei

20.03.2017

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la 20 martie, a Zilei…

Poziţia MAE cu privire la lansarea rachetelor balistice de către Republica Populară Democrată Coreeană

08.03.2017

Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate acţiunea recentă a Republicii…

Ministerul Afacerilor Externe salută celebrarea Zilei ASEM

01.03.2017

Ministerul Afacerilor Externe salută celebrarea, la 1 martie 2017, a Zilei ASEM (Asia -…