Eliberare documente de identitate şi călătorie

Cartea de identitate

 

În primul rând, este de menţionat că prin "act de identitate" se înţelege cartea de identitatecartea de identitate provizorie şi buletinul de identitate. Dintre acestea, buletinul este un tip vechi de document de identitate, sub forma unei mici cărţi cu mai multe file. El poate să mai fie valabil dacă a fost emis când titularul avea vârsta de minim 55 de ani. În acest caz, atât buletinul, cât şi, ulterior, cartea de identitate, se emit cu valabilitate practic permanentă (tipic pentru încă 50 de ani).

De reţinut că numai cartea de identitate este recunoscută ca document de călătorie pentru cetăţenii români în interiorul Uniunii Europene.

Cartea de identitate provizorie poate fi solicitată (numai în România!) de persoanele care nu au toate documentele pentru cartea de identitate sau care au domiciliul stabilit în străinătate şi doresc să locuiască temporar (pentru o perioadă definită, dar care poate fi prelungită) pe teritoriul României.

Misiunile diplomatice şi oficiile consulare NU primesc cereri pentru eliberarea unui act de identitate, cu excepţia primei cărţi de identitate (după împlinirea vârstei de 14 ani).

Cartea de identitate se confecţionează doar în România.

 

Cetăţenii români interesaţi să-şi reînnoiască actul de identitate (ca urmare a expirării, schimbării de adresă, de stare civilă, de nume/prenume sau furtului/pierderii) pot solicita autentificarea la sediul ambasadei a unei PROCURI SPECIALE prin care să împuternicească o persoană din România pentru depunerea în ţară a tuturor documentelor necesare reînnoirii cărţii de identitate şi ridicării ei. Procedura este descrisă AICI.

NOTĂ: Prima carte de identitate nu se poate solicita pe bază de procură specială !


Eliberarea primei cărţi de identitate la împlinirea vârstei de 14 ani

Misiunile diplomatice şi oficiile consulare pot primi cereri pentru eliberarea primei cărţi de identitate în cazul minorilor (între 14-18 ani), precum şi pentru cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, au domiciliul în România (definit prin domiciliul părinţilor, în cazul minorilor), se află în prezent în Japonia şi care, din motive obiective, nu se pot deplasa în România pentru solicitarea documentului respectiv.

NOTĂ: Domiciliul stabilit pentru minor se orientează întotdeauna după domiciliul comun al părinţilor sau cel al părintelui la care locuieşte în mod statornic. De aceea, este obligatoriu ca cel puţin unul dintre părinţii să aibă cărte de identitate românească (valabilă!), prin care să dovedească domiciliul în România. Dacă celălalt părinte fie are alt domiciliu în România, fie nu are domiciliul în România, fie nu este cetăţean român, acesta trebuie să declare prin înscris notarial că se declară de acord cu domiciliul minorului în România, la celălalt părinte.

Motivele obiective, prevăzute de lege, care motivează imposibilitatea deplasării în România pentru depunerea cererii pentru cartea de identitate sunt: se află la studii, urmează un tratament care nu permite întreruperea acestuia, prestează o activitate care nu permite deplasarea în ţară.

Pentru solicitarea primei cărţi de identitate, minorul care nu se poate deplasa în ţară, din motive obiective şi ai cărui părinţi au domiciliul în România, va depune la misiunea diplomatică a României următoarele documente (prezentate numai în original !):

  • paşaportul actual al minorului (sau documentul care atestă cetăţenia română);
  • 3 fotografii 3 x 4 cm, având la bază o bandă albă de minim 7 mm, color, identice şi de dată recentă;
  • cererea pentru eliberarea cărţii de identitate (se pune la dispoziţie de către ambasadă) - se completează şi se semnează de către minor şi se contrasemnează de părinţi în faţa consulului;
  • certificatul de naştere românesc (dacă naşterea a fost iniţial înregistrată în străinătate, este obligatorie înscrierea ei în prealabil în Registrul român de stare civilă), cu CNP-ul trecut pe acesta;
  • cărţile de identitate româneşti ale părinţilor sau al reprezentantului legal;
  • certificatul de căsătorie al părinţilor sau hotărârea judecătorească (numai acte româneşti !), definitivă şi irevocabilă, în cazul în care părinţii sunt divorţaţi, cu menţiunea cărui părinte revine creşterea şi educarea minorului;
  • actul cu care se face dovada adresei de domiciliu (de regulă, actul încheiat în condiţii de validitate prevăzută de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ);
  • documentul din care să rezulte motivul pentru care solicitantul (minorul) nu se poate prezenta în România pentru a depune cererea şi documentele eliberării primei cărţi de identitate (fiind în limba ţării de reşedinţă, trebuie să fie însoţit de o traducere autentificată în limba română);
  • un plic autoadresat (către părinţi), timbrat corespunzător, prin care va fi returnată cartea de identitate solicitată, după sosirea acesteia din România.

 

Eliberarea primei cărţi de identitate după împlinirea vârstei de 18 ani

În situaţia în care eliberarea primului act de identitate este solicitată după împlinirea vârstei de 18 ani de o persoană care nu se poate deplasa în ţară, din motive obiective (descrise anterior) şi are domiciliul în România (prin domiciliul părinţilor), aceasta va depune la misiunea diplomatică a României următoarele documente (prezentate în original):

  • cererea pentru eliberarea actului de identitate (se completează la misiune);
  • documentul care atestă cetăţenia română (paşaport, certificat de cetăţenie);
  • documentul eliberat de autorităţile locale din statul în care se află temporar solicitantul, din care să rezulte motivul pentru care nu se poate deplasa în ţară (fiind în limba ţării de reşedinţă, trebuie să fie însoţit de o traducere autentificată în limba română);
  • certificatul de naştere românesc (trebuie să conţină CNP!);
  • documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu din România;
  • declaraţia autentificată (încheiată la misiune) a unuia dintre părinţi ori a unei terţe persoane, din care să rezulte faptul că identitatea declarată în cererea de eliberare a cărţii de identitate, coroborată cu fotografia ataşată cererii, aparţine solicitantului;
  • fişa cu impresiunile decadactilare ale solicitantului, realizată numai de unitatea de poliţie din localitatea în care locuieşte temporar solicitantul în statul respectiv;
  • două fotografii mărimea 3 x 4 cm, având la bază o bandă albă de minim 7mm;
  • taxa consulară, care poate varia, în funcţie de actele prezentate, dar se situează, orientativ, în domeniul a circa 300 USD;
  • un plic autoadresat, timbrat corespunzător, prin care va fi returnată cartea de identitate solicitantului, după sosirea acesteia din România.

NOTĂ: Fiind vorba de o persoană majoră (18 ani împliniţi), o altă variantă privind obţinerea unui document valabil de identitate este modificarea statutului, prin înregistrarea domiciliului în străinătate şi solicitarea directă a unui paşaport CRDS. În acest caz nu mai este necesară obţinerea prealabilă a unei cărţi de identitate.

Termen de soluționare: 6-9 luni.

 

NOTĂ

ORICE SERVICIU CONSULAR NECESITĂ STABILIREA UNEI PROGRAMĂRI PREALABILE, pe care o puteți obține trimițând un e-mail la adresa tokyo.consul@mae.ro.

Obţinerea documentului solicitat este supusă unei taxe consulare, în conformitate cu Legea 198/2008, taxă care va fi achitată la momentul depunerii cererii la Ambasadă în yeni, la cursul mediu de referinţă yen-euro aferent lunii anterioare.

 

Informaţii actualizate privind activitatea de evidenţă a persoanelor pot fi obţinute de pe site-ul DIRECŢIEI PENTRU EVIDENŢA PERSOANELOR ŞI ADMINISTRAREA BAZELOR DE DATE din cadrul Ministerului Administraţiei si Internelor : http://depabd.mai.gov.ro 

MAE salută aniversarea Zilei Internaţionale a Francofoniei

20.03.2017

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la 20 martie, a Zilei…

Poziţia MAE cu privire la lansarea rachetelor balistice de către Republica Populară Democrată Coreeană

08.03.2017

Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate acţiunea recentă a Republicii…

Ministerul Afacerilor Externe salută celebrarea Zilei ASEM

01.03.2017

Ministerul Afacerilor Externe salută celebrarea, la 1 martie 2017, a Zilei ASEM (Asia -…