Vize. Informaţii pentru cetăţenii străini

Condiţii de intrare şi şedere în România

 

Informaţii generale

Cetăţenii străini pot intra şi sta pe teritoriul României, în acord cu prevederile legii române (OUG 194/2002, republicată).

Ca un sumar al prevederilor legii, fără a cuprinde toate elementele de detaliu, amintim următoarele:

  1. Este necesară deţinerea unui document de identitate recunoscut internaţional, cel mai adesea un paşaport. Acesta trebuie să fie cel puţin încă 3 luni valabil peste valabilitatea termenului legal de şedere în România. Din acest motiv, internaţional acceptabilă, este o valabilitate a paşaportului deţinut de minim 6 luni.
  2. Cetăţenii unor anumite ţări, prezentând paşapoarte naţionale, pot avea obligaţia de a deţine o viză de intrare în România. Atât lista ţărilor ai căror cetăţeni au această obligaţie, cât şi a celor ai căror cetăţeni sunt exceptaţi de la această regulă, poate fi găsită pe site-ul poliţiei române de frontieră: http://www.politiadefrontiera.ro/, la secţiunea "Condiţii de călătorie > Cetăţeni străini".
  3. Viza română se solicită numai misiunii diplomatice sau oficiului consular al României pe raza căruia solicitantul are domiciliul sau reşedinţa temporară (pe teritoriul de jurisdicţie al acelei misiuni).
  4. Deţinerea vizei române NU reprezintă garantarea acceptului intrării în România. Poliţia de frontieră, la momentul controlului în frontieră, poate stabili, în baza legii sus-menţionate, nepermiterea intrării în România şi, eventual, instituirea unei interdicţii. Aceste măsuri sunt însă excepţionale, luate în condiţiile aplicării legii.
  5. Deţinerea tuturor documentelor prevăzute de lege la intrarea unui cetăţean străin pe teritoriul României este verificată de poliţia de frontieră, chiar dacă parte din ele sau toate acestea au fost prezentate şi misiunii care a emis viza de intrare.
  6. Referirile legii la persoane căsătorite cu cetăţeni români (facilităţi de obţinere a vizei în asemenea cazuri) se pot aplica numai dacă se prezintă un certificat românesc de căsătorie! Dacă acea căsătorie a fost încheiată în străinătate, este necesară mai întâi transcrierea/înscrierea căsătoriei în registrul civil român şi obţinerea unui certificat românesc (de către soţul cetăţen român).
  7. În anumite cazuri (Acorduri UE, acorduri bilaterale), taxele de viză pot fi diferite sau chiar exceptate. Informaţii în acest sens pot fi găsite pe site-ul MAE la link: http://www.mae.ro/node/1487
  8. Un caz aparte este cel al cetăţenilor japonezi care se deplasează în România în diverse scopuri. Intrarea se poate face fără necesitatea deţinerii unei vize, dar şederea nu poate depăşi 90 de zile în orice interval (calculat) de 6 luni. Revenirea în România se poate face ulterior, conform aceleiaşi reguli (în orice zi, incepând cu cea în care se doreşte reintrarea, pe durata unui interval calculat anterior de 6 luni, nu trebuie să existe un total mai mare decât 90 de zile de şedere în România). Dacă se doreşte şederea pentru un interval mai lung decât cel de 90 de zile, cetăţeanul japonez se va adresa (de preferinţă imediat după sosirea în România) Inspectoratului General pentru Imigrări pe raza căruia va locui şi va solicita emiterea unui permis de şedere (valabilitate până la un an, care se poate prelungi ulterior), în conformitate cu scopul şederii în România. Ignorarea perioadei de şedere legală poate duce la aplicarea unor măsuri punitive al ieşirea din ţară, inclusiv posibilitatea instituirii unei interdicţii.
  9. Regula limitei celor 90 de zile în orice interval anterior de 6 luni este aplicabilă şi în cazul persoanelor care obţin o viză de intrare în România (de scurtă şedere). Este esenţial a se vedea implicaţia acestei reguli, introdusă prin aplicarea Regulamentului UE  nr.610/2013, cu aplicabilitate în România din 18 octombrie 2013. Astfel, o persoană, dacă a avut două vize de scurtă şedere pentru 90 de zile, succesive, fiecare având o valabilitatea de 6 luni (deci un interval total de un an), după vechea reglementare nu erau niciun fel de probleme, indiferent când in intervalul de valabilitate de 6 luni erau folosite cele 90 de zile de şedere efectivă în România. După noile reglementări, cazul în care în primul interval de 6 luni cele 90 de zile au fost folosite la finalul perioadei (ultimele 3 luni), iar în a doua perioadă de 6 luni se intenţionează să se reintre în România la începutul perioadei de valabilitate a vizei, intrarea va fi refuzată, pentru că, mergând 6 luni înapoi se constată că au fost deja folosite 90 de zile (în ultimele 3 luni!), iar prima oportunitate când se va putea intra în mod legal în România pentru a utiliza a doua viză va fi abia după ce mai trec 3 luni. Reiterăm faptul că aceeaşi regulă este aplicabilă în cazul oricărui stat al Uniunii Europene (ca destinaţie). Beneficiati de posibilitatea de a vă calcula dreptul dumneavoastră de şedere, prin utilizarea sistemului de calcul pus la dispoziţie, in acest scop, de Comisia Europeană.
  10. De la 1 februarie 2014, deţinătorii de vize Schengen cu intrări multiple, beneficiază de excepţia deţinerii unei vize de intrare în România pentru scurtă şedere, pe durata de valabilitate a vizei Schengen, dar nu mai mult decât limita permisă pentru astfel de vize, de 90 de zile. Anterior exista o excepţie asemănătoare, dar referitoare la exceptarea pentru deţinerea unei vize de tranzit.

  • Pentru informaţii detaliate privind viza română,
    consultaţi site-ul Ministerului Afacerilor Externe, secţiunea  Viza română.
       

MAE salută aniversarea Zilei Internaţionale a Francofoniei

20.03.2017

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la 20 martie, a Zilei…

Poziţia MAE cu privire la lansarea rachetelor balistice de către Republica Populară Democrată Coreeană

08.03.2017

Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate acţiunea recentă a Republicii…

Ministerul Afacerilor Externe salută celebrarea Zilei ASEM

01.03.2017

Ministerul Afacerilor Externe salută celebrarea, la 1 martie 2017, a Zilei ASEM (Asia -…